Facem rău ca să ne simţim bine, ardem tot ce avem mai scump ca să ne răcorim, minţim ca să îngropăm adevărul, ucidem ca să trăim, admirăm ca să înjosim, cîştigăm ca să pierdem, avem credinţă ca să ascundem păcatul, suntem prea bătrâni de tineri, suntem orbi pentru a putea vedea, facem război pentru pace, iubim ca să naştem ură, colorăm ca să fie negru, ne drogăm ca să fim lucizi, ne sluţim ca să fim frumoşi, suntem tot mai mulţi pentru a fi tot mai singuri.
Căutăm orice metodă perversă să nu mai fim oameni. Renegăm această condiţie. Ne credem fiecare nişte dumnezei când, de fapt, suntem fricoşi şi fără putere. Şi ne încăpăţânăm în continuare să nu privim în sus. Cerul se descompune treptat.
Dar nu ne pasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu