luni, 8 mai 2017

Mă ascund în lumină şi toate umbrele mârâie la mine

Stau în plină zi, lumina mă izbeşte. "Ție, Lumină, ar trebui să iți fie frică!", deşi mie îmi e frică de umbra din jurul meu. De unde vine? Nu e nimic aici ca să o creeze. Vrea să mă atingă, îmi sopteşte, mă face să merg pe ață.

Tatuajul urât se vede şi mai tare acum; lumina îmi decolorează carioca neagră care îmi ascunde monstruozitatea de pe picior. Va trebui iar sa desenez peste, de 1000 de ori, să îmi imaginez ca nu există nimic sub.

Mi-am aruncat toate umbrelele.
Vine ploaia?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu